Forum Crestin.Com

Laura · Trimis: 21/07/2007 17:33 Titlul subiectului: Manastirile din Moldova

Aici vorbim de manastirile dn Moldova

Manastirea Moldovita

Este stiut faptul ca, anterior ridicarii manastirii, Domnitorul Alexandru cel Bun a inaltat o biserica din piatra cu hramul Buna Vestire, in jurul careia s-a dezvoltat asezarea calugaresca cunoscuta sub numele de Manastirea Moldovita. Din cauza unor ploi puternice, in sec.XVI asezamantul lui Alexandru cel Bun s-a prabusit, ramanind doar cateva ruine, ce pot fi privite si astazi
Moldovita se individualizeaza prin cateva elemente de ordonanta iconografica, prin stilul picturii si prin tonalitatea cromatica dominanta rosu-brun, fata de albastrul Voronetului si verdele Arborei sau de rosul-ocru al Humorului. De asemenea still pictorului Moldovitei poate fi mai degraba comparat cu modul de intelegere plastica al unui grafician, al unui miniaturist, in timp ce la Probota se surprinde expresia unui mantuitor al luminii si umbrei, la Arbore un colorist, iar la Humor un pictor complex - desenator, colorist si luminist in egala masura. In sfarsit in ceea ce priveste ordonanta iconografica, se surprind cateva particularitati, mai ales in pictura exterioara: Facerea pe peretele de vest - stalpi si timpane - al pridvorului, extinderea unor motive ale Juecatii de apoi pe glafurile interioare ale arcadelor pridvorului, lipsa Vietii Sf. Nicolae pe peretele de sud, in sfarsit, Fecioara rugatoare personificare a bisericii, si in acelasi timp, imaginea unei doamne inconjurate de curtea ei, este incadrata de registre de ingeri - nu de serafimi - marcand preferinta pentru concretul personajelor, si mai putin pentru valoarea simbolica a imaginilor.

Biserica detine in patrimoniul sau cateva obiecte de o inestimabila valoare artistica si istorica: pomelnicul si epitrafurile (pomelnicul lucrare de arta prin decoratia sculpturala si in acelasi timp document istoric datorita insemnarilor pe care le cuprinde si cele doua epirtafuri-broderii lucrate in secolul al- XV-lea). Printre cele mai frumoase piese se numara si jiltul domnesc, atribuit perioadei domniei lui Petru Rares. Remarcabil prin proportiile sale, care-i dau o alura monumentala, jiltul este decorat cu stema Moldovei, cu impletituri de linii si flori marunte crucifere.

In clisiarnita este amenajat muzeul manastirii. Sunt expuse aici pretioase piese e mobilier - un tron domnesc care a apartinut lui Petru Rares, cu frumoase motive geometrice si vegetale, stilizate geometric, grupate in lezene pe picioare si in registre pline sau ajurate, pe laturi si pe spatar. Aceasta din urma are in partea superioara, arcuita, o viguroasa rozeta intr-un chenar cu motivul franghiei rasucite, incadrata in doi mici stalpi terminati cu capete de bouri. Se pastreaza de aemenea un epitaf brodat in sec XVII si cateva icoane. Alte odoare sunt raspandite pe la alte manastiri, prin biblioteci si muzee, cum de exemplu, panaghiarul, pastrat la Putna.

Si cateva imagini:

Manastirile din Moldova Manastirile din Moldova

Manastirile din Moldova Manastirile din Moldova

stress · Forumist/a fidel/a Data inscrierii: 02/Aug/2007 Mesaje: 71

ce faine is... :blush:

Laura · Trimis: 05/08/2007 21:19 Titlul subiectului:

Da ... Acum prezit Manastirea Putna...foarte mult mi-am dorit sa merg acolo :cry:

MANASTIREA PUTNA

Situata la 70 de km spre nord-vest de Suceava si la 32 de km de
Radauti, intre obcinele Bucovinei, manastirea Putna este cea mai
reprezentativa ctitorie a lui Stefan cel Mare. Adecvat unei vechi
traditii folclorice, dupa fiecare batalie castigata, Stefan cel Mare ar
fi inaltat cate o biserica (fapt infirmat de realitatea istorica,
intrucat, in primii noua ani de domnie, voievodul a purtat mai multe
razboaie, dar nu a ridicat decat o singura biserica (Probota), iar
intre 1466 - 1487, perioada in care s-au dus cele mai multe si mai
importante dintre luptele sale pentru apararea tarii, Stefan cel Mare
nu a mai ctitorit decat biserica de la Ramnicu Sarat).

Letopisetul anonim al Moldovei ne informeaza ca, dupa cucerirea cetatii
Chilia, in ianuarie 1465, Stefan cel Mare a cerut mitropolitului,
episcopilor si tuturor preotilor "sa multumeasca lui Dumnezeu pentru ce
I-a fost daruit lui". Analele putnene si Cronica moldo-polona
mentioneaza, alaturi de relatarea izbanzii de la Chilia, ca, la 10
iulie 1466, Stefan cel Mare a inceput zidirea manastirii Putna cu
hramul Sf.Fecioare Maria.

Cercetarile arheologice din 1955 - 1956 au tras concluzia - eronata -
ca in incinta manastirii Putna nu ar exista urme de vietuire omeneasca
anterioare constructiilor in piatra din vremea lui Stefan cel Mare,
insa unele cercetari ulterioare (1980 - 1982) au dus la constatarea ca
pe actualul teritoriu al manastirii a fost amplasata o asezare monahala
inainte de 1466. Aceasta descoperire este deosebit de importanta,
deoarece situeaza intemeierea manastirii Putna in perspectiva altei
traditii autohtone, corespunzător careia o biserica noua se inalta, de
regula, pe locul uneia vechi sau in preajma acesteia. Faptul se
confirma in numeroase cazuri: manastirile Neamt, Bistrita, Moldovita,
Pingarati, Slatina, Agapia, Sucevita si altele au fost ridicate pe
locurile sau in apropierea unor schituri care le-au precedat. Un
asemenea schit este foarte posibil sa fi fost si bisericuta de lemn de
la Putna, atribuita lui Dragos-Voda si despre care traditia afirma ca
ar fi fost inaltata la Volovat (1352 - 1353) si mutata in 1468 la Putna
de catre Stefan cel Mare (in locul ei, la Volovat a fost construita o
biserica din piatra, intre 1500 si 1502). Ca aceasta bisericuta de lemn
este cu mult anterioara manastirii ridicate de Stefan cel Mare la
Putna, o atesta nu numai traditia, ci si planul ei initial, in forma de
nava dreptunghiulara, cu extremitatile est-vest poligonale, plan care a
fost reconstituit cu destula exactitate si care este specific
bisericilor moldovenesti din a doua jumatate a secolului al XIV-lea si
prima jumatate a celui de-al XV-lea.

In lipsa unor dovezi certe, s-a afirmat ca vechea biserica de la Putna
ar putea fi o ctitorie a lui Bogdan I (1359 - 1365), atribuita doar de
traditia populara legendarului Dragos, care nu este inscris in
pomelnicul de la Bistrita si nici nu este mentionat in actele interne,
sirul domnilor moldoveni incepand, potrivit acestor surse, de la
Bogdan. Trebuie tinut cont, totusi, ca traditiile si legendele opereaza
uneori astfel de substituiri: biserica episcopala de la Curtea de Arges
este atribuita lui Negru Voda (1377 - 1383), desi se stie cu
certitudine ca ea a fost ctitorita de Neagoe Basarab (1512 - 1517). In
apropierea bisericii de lemn se afla un alt locas de inchinaciune,
atribuit de traditie lui Daniil Sihastrul si considerat anterior
manastirii Putna, dar care reprezinta, de fapt, vestigiile unei
biserici rupestre cu mult mai vechi. Nu este exclusa, desigur, asezarea
temporara a binecunoscutului pustnic si prin aceste locuri, insa
documentele il atesta in inițialul rand la Voronet, unde se afla si
mormantul sau.

Tot in preajma manastirii Putna se afla si ruinele Sihastriei Putna,
construita din piatra in 1758, pe locul unui schit de lemn, datand din
primii ani ai secolului al XVIII-lea, care, la randul sau, fusese facut
de vistiernicul Ilie Cantacuzino in preajma unui alt schit, mult mai
vechi, despre care traditia locala spune ca a fost intemeiat pe vremea
lui Stefan cel Mare de catre calugarul Aftanasie, fost tatar marzac
(nobil, comandant de osti), convertit la crestinism. La 15 septembrie
1466, Stefan cel Mare emite un uric prin care face știut ca a
cumparat de la fratii Stan, Iachim si Simion Babici, pe doua sute de
zloti tatarasti, satul Jicovul de Sus, daruindu-l manastirii Putna.
Acesta este cel mai vechi document scris, cunoscut pana acum, care
atesta "Putna" din tinutul Sucevei ca toponimic, in general, si ca nume
al manastirii de aici, mai cu seama, constituind totodata marturia
primei danii pe care domnitorul o face renumitei sale ctitorii monahale.

Manastirea
Putna s-a bucurat de interesul distinct al domnitorului, care a
dezvoltat-o progresiv - dupa unele documente, in 1473 a fost construita
o casa domneasca, iar din pisania puternicului turn al tezaurului,
situat pe latura vestica, cum ar fi si din cea de pe fatada estica a
turnului de intrare in manastire, aflam ca, la data de 1 mai 1481,
actiunea de edificare a zidului perimetral, cu toate fortificatiile
aferente, era incheiata. Pentru a spori prestigiul ctitoriei sale,
Stefan cel Mare a decis mutarea de la Neamt la Putna a egumenului
Ioasaf si a mai multor mesteri caligrafi si miniaturisti, care au
organizat aici un scriptoriu manastiresc de reputatie sud-est
europeana. Au fost infiintate, de asemenea, un atelier de broderii (in
care se lucra cu fire de aur si argint, cu matasuri scumpe si pietre
pretioase), ateliere de orfevrarie si icoane, de sculptura in lemn si
piatra, de ceramica etc. Pe langa acestea, functionau la Putna si o
scoala elementara, in care se invatau scrisul si cititul in greaca si
slavona, dar si una de indice mai inalt, unde se studiau retorica,
logica, muzica psaltica si astronomia. In pofida atentiei de care se
bucura, manastirea nu a scapat de o înșiruire de dezastre. Dupa cum ne
informeaza Letopisetele putnene, la 15 martie 1484, "in miercurea mare,
la miezul noptii spre joi, a ars toata manastirea Putnei, cu
desavarsire". Data evenimentului este controversata, iar proportiile
sinistrului sunt greu de stabilit, intrucat, dupa unele indicii,
activitatile curente din cadrul manastirii nu s-au intrerupt cu acest
prilej, ceea ce inseamna ca aceasta nu a fost distrusa "cu
desavarsire", ci doar partial. Noi incendii s-au produs in secolele al
XVI-lea si al XVII-lea, iar la sirul evenimentelor care au provocat
avarii ansamblului manastiresc trebuie adaugat si puternicul seism din
1739. Cercetarile arheologice au constatat ca biserica si dependintele
de pe laturile incintei au fost reconstruite de fiecare data, cu
respectarea aproape exacta a planurilor originale. Mult discutata si
controversata a fost, mai ales, problema planului si a proportiilor
initiale ale bisericii construite de Stefan cel Mare la Putna, precum
si cele ale casei domnesti din incinta acesteia. Se stie cu certitudine
ca întâia biserica era un edificiu cu plan complex, de tip triconc, cu
pridvor, pronaos, gropnita, naos si altar (adica riguros cu aceleasi
spatii interioare existente si in constructia actuala). Investigatiile
arheologice efectuate in anii 1969 - 1970 au dovedit ca, inainte de
incendiul din 1484 (dupa alte opinii, din 1480), interiorul cladirii
era ornamentat cu o retea sumara de motive geometrice, iar dupa aceasta
data a fost impodobit cu o fastuoasa pictura de cult, realizata
probabil pana la sfarsitul secolului al XV-lea. In ceea ce priveste
exteriorul, acesta a fost infrumusetat iniatial cu o bogata decoratie
de discuri smaltuite, iar ulterior, cel putin pe anumite zone, cu un
strat de tencuiala purtator al unei picturi policrome.

In 1559, in ansamblul manastirii Putna apare o noua constructie,
ctitorita de Alexandru Lapusneanu si disparuta apoi in imprejurari
necunoscute, despre care nu se stie ce destinatie avea si nici unde era
amplasata, dar care este amintita in pisania cu stema, incastrata in
peretele estic, exterior, al paraclisului Sf.Apostoli Petru si Pavel
(din nefericire, aceasta pisanie este ilizibila chiar in locul unde se
preciza ce anume a construit Alexandru Lapusneanu la Putna in 1559). Cu
exceptia acestei constructii, se poate afirma ca manastirea Putna si-a
pastrat configuratia arhitectonica initiala pana in vremea lui Vasile
Lupu (1634 - 1653), cand biserica a fost supusa unei operatii de
refacere totala - aceasta actiune a fost considerata de urmasi un act
de vandalism impotriva ctitoriei lui Stefan cel Mare. Ion Neculce, in
cronica sa, consemneaza ca, in lunile aprilie - septembrie 1653, cand
au avut loc luptele pentru domnie intre logofatul Gheorghe Stefan,
ajutat de munteni si transilvaneni, pe de o parte, si Vasile Lupu,
ajutat de cazacii ginerelui sau, Timus Hmelnitchi, pe de alta, lui
"Vasilie-Voda (�) i s-au intunecat mintea spre lacomie, de au stricat
Manastirea Putna, gandind ca va gasi bani, si n-au gasit. Si s-au
apucat sa o faca din nou iarasi ca de pildă a fost si nu i-au agiutat
Dumnezeu sa o faca. Ca au zidit-o numai din temelie, din pamant si pana
la ferestri si i-au luat Dumnezeu domnia. Ca s-au sculat Gheorghie
Stefan logofatul cu oaste asupra lui si l-au scos din domnie. Iar
plumbul cu careli au fost acoperita Manastirea Putna l-au luat cazacii
lui Timus, a ginerelui Vasiliei-Voda, de l-au dus la cetate la Suceava
de au facut glonturi de pusca". Invins, Vasile Lupu se refugiaza peste
Nistru, iar Gheorghe Stefan se proclama domn al Moldovei. Rezidirea
manastirii continua cu mari intermitente si, conform pisaniei slavone
din pridvor, de deasupra usii care duce in pronaos, "aceasta biserica a
innoit-o Io Gheorghe Stefan-Voda si s-a sfarsit in zilele lui Istrati
Dabija-Voda, in anul 7170 (1662) - cu alte cuvinte, la aproape 10 ani
de la demolare.

In ciuda parerii exprimate de Neculce (si care se pare ca era generala
in epoca), actiunea lui Vasile Lupu a fost una de restaurare, impusa de
pericolul iminent al autodemolarii edificiului din cauza unor
deteriorari ale fundatiei. Nu se poate totusi nega ca manastirea a fost
intr-adevar pradata de cazacii lui Timus Hmelnitchi, a caror prezenta
in tara a insemnat un sir de jafuri, fapt care a dus la asocierea
domnitorului cu actiunile ginerelui sau. Gheorghe Stefan (1653 - 1658)
si Eustratie Dabija (1661 - 1662), in actiunea lor de reconstruire a
bisericii, au respectat structura planimetrica si spatiala a vechii
biserici, fara sa-i refaca insa pictura interioara si decoratiunile
exterioare, acoperisul de plumb si peretele plin dintre naos si
gronita, pe care l-au marcat, in spiritul arhitecturii contemporane
lor, prin doua coloane cu baze cubice si cu capiteluri compozite din
care se desfac la mijloc si lateral trei arcade, frante usor in arce
gotice, constatate pentru prima data, cu aceeasi functie delimitativa,
la manastirea Galata din Iasi. S-au adus, de asemenea, unele modificari
la sistemul de boltire al naosului, ale carui arce transversale sunt
sprijinite pe o succesiune de pilastri, sustinuti de console (acelasi
sistem se regaseste la Dragomirna, Solca si Trei Ierarhi, dar nu exista
pe vremea lui Stefan cel Mare).

Desi zidurile bisericii recladite intre 1653 - 1662 reiau aproape
identic planul vechii constructii, apar unele modificari, in spiritul
arhitecturii religioase moldovenesti de la sfarsitul secolului al
XVI-lea si din secolul al XVII-lea. Trebuie remarcat, in debutantul rand,
acel brau median rasucit in torsada, care inconjoara biserica (aparut
in Moldova mai intai intr-o forma simpla la Galata, apoi la Dragomirna
si Trei Ierarhi, sub influenta arhitecturii din Muntenia, unde este
pentru prima data reprezentat la biserica episcopala a Curtii de
Arges). Apoi, vechile arcaturi care decorau fatadele bisericilor lui
Stefan cel Mare, dispuse pe trei registre, micsorate succesiv spre
cornisa, sunt substituite cu doua registre de arcade oarbe, dispuse
deasupra si dedesubtul torsadei mediane (ca si aceasta, si sistemul de
arcaturi decorative apare pentru prima data in Moldova la aceeasi
biserica a manastirii Galata, ceea ce i-a facut pe unii monografi ai
ctitoriilor lui Stefan cel Mare sa afirme ca Putna are ca punct de
plecare planul Galatei). Tinand cont de planul originar al bisericii
ridicate de Stefan cel Mare la Putna, dar si de decoratiile sale
interioare si exterioare, devine evident ca asa-numitul prototip al
stilului moldovenesc in arhitectura ecleziastica medievala a fost, de
fapt, Putna, construita intre 1466 - 1469, si nu biserica manastirii
Neamtu, terminata in 1497. Asadar, rezulta ca atat Neamtu, cat si toate
celelalte biserici despre care se credea ca i-au urmat șablonul -
Dobrovat (1504), Galata (1584), Sucevita (1601), Solca (1620) etc - au
avut ca exemplu vechea ctitorie de la Putna, care s-a impus prin
functionalitatea, solutiile si proportiile sale, dar si prin aureola sa
de necropola a celui mai glorios voievod moldovean din istoria acestei
tari. Desi a mai suferit restaurari (pe vremea mitropolitului Iacov
Putneanul (1750 - 1778) sau pe la mijlocul secolului al XIX-lea si in
primii ani ai secolului al XX-lea), biserica manastirii Putna s-a
pastrat asa cum a fost refacuta de catre Vasile Lupu si urmasii sai la
tron. Sub conducerea mitropolitului Iacov, se consolideaza zidurile de
incinta, ale bisericii si ale clopotnitei, se reface turnul portii, se
reconstruieste in stil baroc tamburul turlei de pe naos si se repara
acoperisul, se inlocuieste pardoseala si se aduce un nou iconostas
(acelasi din zilele noastre). Pe langa acestea, viata monahala este
revitalizata si se deschide si o scoala superioara de teologie pentru
pregatirea clerului din Moldova. In anii 1901 - 1902, arhitectul
austriac Karl Adolf Romstorfer procedeaza la o noua restaurare, insa
modificarile sunt mai putine - porțiunea superioara a turlei a fost
suprainaltata cu mai mult de un metru, acoperisul de tinichea rosie a
fost inlocuit cu unul din tigle-solzi smaltuite, de colorit rosie si
neagra (acelasi tip de acoperis a fost pus atunci si pe turnul
tezaurului, pe turnul portii, pe chilii si alte constructii din incinta
manastirii).

In general, sub dominatia habsburgica (1775 - 1918), viata religioasa,
culturala si economica a manastirilor bucovinene a avut de suferit, cea
mai mare parte a acestor asezari monahale fiind desfiintate in 1783.
Exceptie au facut Putna, Sucevita si Dragomirna, insa si aici au fost
impuse restrictii drastice.

Manastirea Putna va cunoaste o perioada de adevarata renastere dupa
anii 1960, cand este supusa unei ample restaurari. Este inlocuit
acoperisul de tigla cu unul de cupru, cu stresinile mult mai largi,
rotunjite amplu pe deasupra celor doua contraforturi ale pridvorului;
sunt pregatiti peretii interiori in vederea zugravirii; se reface
turnul tezaurului, caruia i se schimba acoperisul de tigla cu unul de
tabla, i se inlatura platosa de zidarie adaugata in secolul al XVII-lea
la partea sa inferioara dinspre vest, i se reface plafonul boltit din
camera de la parter si i se obtureaza usa (care, de altfel, nu exista
la constructia initiala). Lucrarile de restaurare a bisericii au durat
aproximativ trei ani (1969 - 1972) si au fost conduse de arhitectii
Ioana Grigorescu si Virgil Antonescu.

Ulterior, potrivit unui plan elaborat in 1970 de mai multi specialisti
de la diferite institute din Bucuresti, a fost demolata vechea cladire a
staretiei, de pe latura vestica, ridicandu-se in locul ei actualul
sediu al muzeului si bibliotecii, inaugurat la 6 iunie 1976, un
edificiu impunator, cu etaj, cu bun gust si sobru.

S-a trecut apoi la renovarea si amplificarea paraclisului Sf.Apostoli
Petru si Pavel, cladit din piatra in 1854 - 1856 pe locul celui de lemn
ridicat de Iacov Putneanul intre 1758 si 1759. Initial, paraclisul avea
doar altar si naos, insa, marit spre vest, dispune acum de un altar cu
absida semicirculara, de un naos cu abside laterale drepte, de un
pronaos cu turla pe centrul boltit si de un pridvor inchis, cu intrare
pe latura nordica. Peretii interiori sunt impodobiti cu o pictura de
inspiratie bizantina, executata de fratii Mihai si Gavril Morosan intre
1979 si 1983.

A fost demolata, de asemenea, cladirea ridicata la 1856 pe latura
nordica si a fost construita in locul ei actuala staretie (proiectata
de arhitectul Eugen Chefnoux si inaugurata in 1978), cu parter si
mansarda.

Pe parcursul restaurarilor mentionate au fost inlocuite toate
acoperisurile de tigla din incinta cu invelitori de tabla (exceptie
facand anexele gospodaresti, care au fost mutate din fata manastirii in
spatele ei).

O alta lucrare de restaurare vizeaza refacerea zidurilor perimetrale si
a drumului lor de straja, dar si a casei domnesti, amplasata pe latura
sudica a incintei, lucrari bazate pe investigatii arheologice si pe un
releveu din prima jumatate a secolului al XlX-lea, reprezentand,
probabil, acest edificiu, asa cum se prezenta el la data respectiva.
Proiectul de restaurare a casei domnesti a fost elaborat de arhitectii
Stefan Bals si Virgil Antonescu, iar investigatiile arheologice,
desfasurate in anii 1980 - 1982 si menite sa elucideze pozitia, planul
initial si modificarile ulterioare ale manastirii, au fost efectuate de
cercetatorii Mircea Matei, Alexandru Radulescu, Radu Ciuceanu, Victoria
Batrana si Mihai Camilar. Acestia au stabilit in final cateva concluzii
si ipoteze: casa domneasca avea un plan dreptunghiular si era dispusa
paralel cu latura sudica a incintei, la circa 8 m distanta de ea. Desi,
in ansamblu, este vorba de o singura casa domneasca, aceasta a fost
ridicata in doua etape: in prima, casa domneasca era reprezentata de o
sala cu dimensiunile de 11,70 m x 7,10 m, impartita in doua traveie
cuprinse intre piloni masivi de zidarie de piatra, care se succedau pe
axa longitudinala a cladirii. Sala era acoperita de un sistem de bolti
independente una de alta, construite sigur din caramizi. In aceasta
etapa, casa domneasca nu dispunea de un spatiu de depozitare
corespunzator, ceea ce a facut ca, la concis timp dupa amenajarea ei, sa
se construiasca in prolongația casei, spre vest, un beci de dimensiuni
impunatoare, apartinand celei de-a doua faze a casei domnesti de la
Putna. Cu ocazia acelorasi cercetari s-a constatat ca, in paralel cu
construirea bisericii sau neîntârziat dupa anul 1470, la est de aceasta s-a
ridicat un sir de chilii, modeste atat ca dimensiuni, dar si ca tehnica
de lucru, dar si ca, spre sud-est de biserica, s-au ridicat unele
constructii mult mai importante decat modestele chilii din chirpici
amintite mai inainte, constructii de piatra si avand o destinatie nu
tocmai usor de stabilit - se presupune totusi ca scopul lor era de a-l
gazdui pe domnitor inainte de construirea casei domnesti propriu-zise.

In prezent, casa domneasca de la Putna este un edificiu impunator, cu
etaj si mansarda, cu cerdace si decoratii ceramice, de inspiratie
traditionala moldoveneasca. Constructia a fost inaugurata pe 15 august
1988, o data cu sarbatorirea hramului manastirii.

Dincolo de meritele arhitectonice ale edificiului, o buna parte din
faima manastirii Putna provine din faptul ca aici este mormantul lui
Stefan cel Mare, unul dintre cei mai priceputi conducatori de osti,
aparator de tara, genial om politic, diplomat, organizator si ctitor de
cultura romaneasca. Initiind un vast program constructiv, imbinand
traditiile autohtone cu deschiderea catre marile fenomene artistice ale
Europei, Stefan cel Mare ajunge treptat la inchegarea asa-numitului
stil moldovenesc, care integreaza unitar elemente bizantine, gotice si
renascentiste, intr-o viziune specifica spiritualitatii romanesti.

La Putna se pastreaza o insemnata colectie de arta medievala, constand
in broderii, manuscrise, miniaturi, argintarii, icoane, sculpturi in
lemn si piatra, si chiar si mormintele voievodale. Sunt de mentionat
cateva tetraevanghele celebre: cel din 1473, executat de ieromonahul
Nicodim (in care se afla si miniatura votiva care-l infatiseaza pe
Stefan cel Mare in chip de donator), tetraevanghelul lui Paladie (1489)
si tetraevanghelul anonim de la Stefan cel Mare si Bogdan al III-lea
(1504 - 1507). Din colectia de icoane a manastirii Putna trebuie
amintite in mod special Tripticul - Deisis (datand din secolul al
XV-lea si daruit, conform traditiei, lui Stefan cel Mare de catre sotia
sa, Evdochia de Kiev) si Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, facatoare
de minuni divine (datata cu aproximatie tot in secolul al XV-lea si adusa in
Moldova, tot potrivit traditiei, de catre a doua sotie a lui Stefan cel
Mare, Maria de Mangop).

Un capitol aparte al patrimoniului religios romanesc il reprezintă
reprezentarile miniaturale sculptate in lemn, infatisand figuri si
scene biblice, de pe crucile de mana si cele repartizate Sfintei mese.
Cel mai adesea, acestea sunt lucrate in lemn de cedru sau de chiparos
si ferecate in argint aurit, gravat, filigranat, ajurat sau ciocanit in
stilizari florale si geometrice, cu incrustatii de pietre pretioase si
semipretioase. Desi restransa cantitativ, colectia de cruci sculptate
de la Putna are o mare valoare artistica - aici se pastreaza cel mai
vechi exemplar din patrimoniul romanesc al unei asemenea piese (o cruce
de mana, sculptata si ferecata in 1503, din porunca lui Stefan cel
Mare, pentru ctitoria sa de la Putna). O alta capodopera a sculpturii
in lemn, apartinand tot manastirii Putna, este lada de sacristie
considerata multa vreme ca fiind racla in care au fost aduse, de la
Cetatea Alba la Suceava, moastele Sf.Ioan cel Nou. Desi este de origine
italiana, aceasta piesa (realizata din lemn de chiparos si reprezentand
patimile Mantuitorului) este o opera singulara in patrimoniul artistic
din Romania si una dintre cele mai vechi sculpturi decorative in lemn
pastrate intacta la noi.

Trecand de la sculptura in lemn la cea in piatra, este de mentionat ca,
in a doua jumatate a secolului al XV-lea, sub domnia lui Stefan cel
Mare, arta executarii lespezilor funerare ajunge la un inalt grad - se
constituie o adevarata scoala autohtona, cu trasaturi specifice, al
carei repertoriu decorativ este alcatuit aproape exclusiv din stilizari
vegetale si geometrice, in ansamblul carora motivele zoomorfe patrund
foarte rar, iar cele antropomorfe, niciodata. Se impune acum tipul de
lespede sculptata in relief, cu chenar marginal si inscriptie
perimetrala, inchizand un camp central in care vrejurile meandrice,
presarate cu felurite flori, se impletesc in combinatii umplute de
fantezie, descriind succesiuni de medalioane romboidale, ovoidale si
circulare, asemanatoare acelora din frontispiciile manuscriselor si din
chenarele unor broderii contemporane lor (astfel de lespezi se gasesc
pe mormintele stramosilor comandate si asezate de Stefan cel Mare la mormintele stramosilor sai, ca si pe propriul sau loc de veci). Pe
langa acestea, din patrimoniul manastirii Putna fac parte diverse
obiecte lucrate din aur sau argint (in ciuda numeroaselor donatii, atat
din partea domnitorilor, a dregatorilor, dar si de la oameni de rand,
nici una dintre colectii nu s-a pastrat intacta, din cauza deselor
jafuri suferite de manastire), dar si clopotele aduse aici din porunca
unora dintre voievozii Moldovei (unele dintre inca in functiune).

Adevarat loc de pelerinaj, Putna se constituie intr-un centru spiritual
si cultural de importanta universala, a carui valoare a fost
recunoscuta atat de
cercetatori, cat si de toti vizitatorii care i-au
trecut pragul.

Pentru cei care nu aufost la pelerinaj..Implinirea a 550 de ani de la facerea manstirii ... va ofer un clip :dinti:

stress · Forumist/a fidel/a Data inscrierii: 02/Aug/2007 Mesaje: 71

ai scris tare mult domnisoara Laura. cum poti? tre sa fii si dumneavoastra tare desteapta. ma bucur tare ca sunt pe aici ca pot invata multe de la dumneavoastra de la frantic de la domnu gecbaua si de la cea mai ... :blush:

cleopatra.

va rog io frumos domnisoara Laura nu mai inchideti topicele lui cleopatra ca daca ea nu mai vine pe saitu asta nu stiu ce as mai face fara sa-i mai citesc numele pe aici. apelez la intelegerea dumneavoastra crestineasca si la iubirea de frati adicca daca ma iubiti crestineste si pe mine.

Laura · Trimis: 07/08/2007 21:14 Titlul subiectului:

In prrimul rand datele biografice le-am luat de pe net .. si azi voi face un topic avand ca subiect Manastirea de la Curtea de Arges..care este o minunatie..si 2..Cleopatra sa nu mai deschida topicuri aiurea care nu are legatura cu forumul.si 3 ... tu nu esti avocatul ei(cred:| ) si aici nu e judecatorie. :thumbsdown:

_________________
Manastirile din Moldova Manastirile din Moldova

frantic · De'a/l casei Data inscrierii: 31/Iul/2007 Mesaje: 148

mie cel mai mult legat de putna mi-a placut faza aia cu stefan cel mare care a tras cu arcu din virfu dealului si unde o cazut sageata s-a facut minastirea.
pai da-ti-mi voie sa spun, avea ceva vina mosu daca tragea atita cu arcu.
io nici cu pusca nu cred ca trag atita distanta.
cred ca de-aia se numea cel mare.
mare arcas.
mare.
cel mare.
_________________
the dark warrior of light

Laura · Trimis: 08/08/2007 01:29 Titlul subiectului:

De ce il faci mos? pe langa faptul ca este sfant a fost si un bun Domnitor :yes:

_________________
Manastirile din Moldova Manastirile din Moldova

frantic · De'a/l casei Data inscrierii: 31/Iul/2007 Mesaje: 148

pai nu mai era chiar in prima tinerete cind a creat minastirea.
oricum, se tinea bine.
probabil mergea la sala.
de fapt ce zic io, probabil avea sala lui ca doar era domnitor.
si sfint.
_________________
the dark warrior of light

Laura · Trimis: 08/08/2007 01:33 Titlul subiectului:

True

_________________
Manastirile din Moldova Manastirile din Moldova

cleopatra · Forumist/a fidel/a Data inscrierii: 31/Iul/2007 Mesaje: 97

gec_baua · Trimis: 08/08/2007 13:01 Titlul subiectului:

RIHANA: le-am luat de pe net ..

NORMAL E O CHESTIE LA CARE DEJA TE PRICEPI NESPUS DE BINE!@!!!
_________________
ORLANDO GICA!